Casa Macca în toată splendoarea ei

Fosta Casă Macca, Actual Institut Național de Arheologie
Sâmbătă. 12:30 p.m.

"Ce ziceți? Sunăm?"
"Da. Mergem azi."

Ne-am simțit norocoși când am intrat pe poarta institutului. Ne imaginam cum caleașca cu cai se pregătea să îi ducă pe stimabilii Elena și Petre Macca la una din seratele Bucureștilor de la sfârșitul secolului XIX.

În exterior, casa e presarta de decorațiuni cu îngerași, lei, ghirlande, capete de madone sau elemente heraldice. Ne-am grăbit să intrăm pentru a ne cufunda mai mult în frumusețea casei. Holul de la parter murmură o eleganță uitată de mult timp; coloanele impunătoare, scara de marmură, ușile laterale care se deschideau doar pentru baluri, tavanul pictat impecabil - o frumusețe unică, motivele romantice ale picturilor, acoperite parțial cu foiță de aur și medalioane cu portrete pictate în stil academist. Am tras cu ochiul spre scara servitorilor, dar nu ne-a fost permis să urcăm. Deși parcă auzeam cucoana cu vasele de porțelan coborând pe scări s-o ajute pe doamnă la pregătirile seratelor. Urcând scările, ne-am pierdut în priveliștea ferestrelor decorate manual cu vitralii.

Am văzut ceva mai mult decât spațiile uzual accesibile și am beneficiat de informații suplimentare datorită Directorului adjunct, Eugen Nicolae.

Casa a fost ridicată în 1891 cel mai probabil de arhitectul Berindei (deși unele surse spun că J. Berthet ar fi construit-o).  După moartea Elenei Macca, în 1912, clădirea revine Casei Școalelor. ÎŽn 1932 prim-ministrul Nicolae Iorga mută temporar în acest sediu colecțiile Muzeului Antichităților pânăƒ la terminarea lucrăƒrilor celui de pe Kiseleff, actualul MTR.  La 1 iulie 1956, Casa Macca devenea Institut de Arheologie.

Sculpturi greco-romane sau fragmente de inscriptii, sarcofage sau coloane sunt acum expuse in curtea institutului.

Candelabrele au fost inlocuite de neoane;  acum doar frigul din interior iti mai dă fiori.

Imobilul Macca nu a suferit modificări majore de-a lungul timpului, fiind protejat prin LMI 2004, categoria B, poziţia 720 cod B-II-m-B-18440. Desi casa are probleme cu infiltratiile de apă, e intr-un stadiu mai bun decat restul constructiilor pe care le-am vazut de-a lungul timpului.

Unele surse sustin despre colonelul Petre Macca şi soţia sa Elena ca nu au avut copii. Conform istoricului Andrei Pippidi, familia Macca ar fi avut doi copii, Ioan si Mihai, ambii licentiati in drept la Paris. In testamentul Elenei Macca din 1896, apare scris ca aceasta a donat Casei Şcoalelor atât moşia şi conacul de la Miroşi, judeţul Argeş, cât şi casa din Bucuresti.

Info sursa.

Clădirea a fost inclusă in anul 2012 Programul Naţional de Restaurare al Institului Naţional al Patrimoniului, urmand ca monumentul istoric sa fie rastaurat din bani de la bugetul statului. Acest lucru nu s-a întâmplat încă, iar directorul adjunct al Institutului de Arheologie nici nu ştie dacă se va întâmpla prea curând.

Sursa Foto: Daria Virbanescu.

[gallery type="square" columns="5" ids="1834,1833,1832,1829,1830,1831,1828,1827,1826,1825,1822,1821,1824,1823,1820,1817,1818,1819,1816,1787,1779" orderby="rand"]